Egalitate de plastic

Anul trecut, cam pe vremea asta, o cititoare – adusă la limita răbdării de nenumăratele cozi de pe o autostradă din Germania – s-a relaxat cu vibratoarele din Colţul cronicarului. No joke, declaraţia necenzurată şi întreaga poveste sunt disponibile aici.

Spuneam atunci că viitorul bărbatului este plasticul: testicule de plastic, penis de plastic.

• Nici coa’ele unui bărbat nu mai sunt ce-au fost. Cândva supranumite "bijuteriile familiei", acuma sunt doar plasticăraie ieftină, made în China… Nu era de ajuns că tabla de pe maşini a ajuns ca foiţa de staniol, trebuiau să-şi bată joc şi de astea!...

Un an mai târziu, iată că legătura testicule-penis a fost şi ea confirmată în plastic: un studiu recent indică prezenţa microplasticului în sperma umană.

Şi cum trăim într-o societate care promovează egalitatea între bărbaţi şi femei (adică femeile au dreptul să fie snopite în bătaie sau ucise pe stradă cu acelaşi sadism ca oricine), microplasticul a fost detectat şi în lichidul folicular.

Pentru o scurtă continuare a anatomiei reproducerii umane, inspirată de bătrâneii malefici din Basel:

• Foliculii ovarieni sunt saci minusculi plini cu lichid aflați în ovare, care conțin ovulele imature ale femeii.

• Într-un limbaj mai sofisticat, foliculii sunt structuri anatomice funcționale care fac parte din ovar, iar ovulul este celula care se formează și ajunge la maturitate în peretele interior al foliculului ovarian, pe parcursul unui ciclu menstrual.

• Aceste ovule mature încep să coboare în trompa uterină, unul câte unul, la fiecare ciclu. De obicei, un singur ovul ajunge la maturitate, lucru care se întâmplă între a zecea și a 18-a zi a ciclului. Foliculul se deschide și eliberează ovulul din ovar pentru o posibilă fertilizare (dacă foliculul nu eliberează un ou matur, acesta se poate umfla și poate deveni un chist).

• Femeile se nasc cu un număr determinat de foliculi ovarieni care conțin ovule imature – de obicei, între unu și două milioane. Până la pubertate, mai rămân aproximativ 25% din ei, adică 400.000 - 500.000. După primul ciclu menstrual, femeile pierd cam o mie de foliculi în fiecare lună, pierderea fiind din ce în ce mai mare după vârsta de 35 de ani. Până la menopauză, rămân, de obicei, mai puțin de o mie de foliculi ovarieni.

Cunoscutul istoric si filozof israelian Yuval Noah Harari spunea următoarele în cartea sa Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului (2015):

Avansând în secolul 21, oamenii sunt în căutarea nemuririi (sau cel puţin a prelungirii vieţii mult dincolo de orizontul de timp ştiut în prezent) şi a fericirii perpetue – încercând, de fapt, să se upgradeze în zei.

Perfecţionarea lui Sapiens va fi mai curând un proces istoric gradual decât o apocalipsă hollywoodiană. Homo Sapiens nu va fi exterminat în urma unei revolte a roboţilor. Cel mai probabil, Sapiens se va autoperfecţiona pas cu pas, fuzionând pe parcurs cu roboţi şi computere […]. Oamenii îşi vor schimba treptat mai întâi o trăsătură, apoi alta şi alta, până când nu vor mai fi umani.

Îmi plac cărţile lui Harari (în Colţul cronicarului am scris doar despre ultima sa apariţie, Nexus), dar uneori oamenii par mai aproape să se transforme în Barbie şi Ken de plastic decât în fiinţe cibernetice.

Acestea fiind spuse, microplasticul este în principal ingerat în organismul uman. Oare, în filmele despre anatomia reproducerii umane în altă viziune decât cea a bătrâneilor din Basel, fetele alea primesc spor de lucru în condiţii toxice, la cât(e) sunt obligate să înghită?... Bineînţeles, dacă locuiesc altundeva decât în România; aici, sporul – că-i financiar, că-i natural – a devenit ceva tabu.