Sutele de cititori din Colţul cronicarului vor să afle cum e Iaşul în aceste zile de sărbătoare popular-religioasă – o combinaţie de celebrare a urbei alături de Cuvioasa Parascheva.
Parerea mea e ca trairea/descoperirea credintei presupune o oarecare profunzime a gandirii si cunoasterii. Cred ca era un rabin din sudul Basarabiei (nu-i tin minte numele) care spunea pe la mijlocul secolului 19 ca ortodocsii sunt crestini paganizati datorita ignorantei fata de intelegerea propriei religii. Fara a generaliza nici afirmatia anterioara, nici cea care urmeaza, cred ca pentru majoritatea celor de acolo, evenimentul descris de tine este mai degraba o dileala a superstitiei, decat o manifestare a credintei.
Da, fara doar si poate este o dileala a superstitiei sa vii cu sacii de haine sa-i freci de-o racla. O deturnare a conceptului de credinta, in care totul devine material si de ochii lumii.
Undeva, in marea aia de oameni, exista si cativa care le stiu pe-ale lor si le tin pentru sufletul lor. Insa am ajuns sa cred ca nu despre asta mai e pelerinajul in zilele noastre.
Asta - ca asa a vrut Dumnezeu - a zis-o preotul la inmormantarea bunica-mii. A intarziat aproape doua ore si cand bunica-miu, biet batran rupt de durere, l-a intrebat ce s-a intamplat, i-a tinut un perdaf de față cu toata lumea: cine e el, pacatosul, sa se indoiasca de trimisul Domnului?...
Parerea mea e ca trairea/descoperirea credintei presupune o oarecare profunzime a gandirii si cunoasterii. Cred ca era un rabin din sudul Basarabiei (nu-i tin minte numele) care spunea pe la mijlocul secolului 19 ca ortodocsii sunt crestini paganizati datorita ignorantei fata de intelegerea propriei religii. Fara a generaliza nici afirmatia anterioara, nici cea care urmeaza, cred ca pentru majoritatea celor de acolo, evenimentul descris de tine este mai degraba o dileala a superstitiei, decat o manifestare a credintei.
Da, fara doar si poate este o dileala a superstitiei sa vii cu sacii de haine sa-i freci de-o racla. O deturnare a conceptului de credinta, in care totul devine material si de ochii lumii.
Undeva, in marea aia de oameni, exista si cativa care le stiu pe-ale lor si le tin pentru sufletul lor. Insa am ajuns sa cred ca nu despre asta mai e pelerinajul in zilele noastre.
E hai, ca nu pare sfarsitul lumii. Ala care se pisha pe magazin a vrut sa iti zica altceva: ca Domnul l-a pus. Dar ateul din tine nu si nu!
La fel de bine, the pipi-guy putea sa-mi spuna ca de la el mai putin si de la Dumnezeu mai mult :)))
Asta - ca asa a vrut Dumnezeu - a zis-o preotul la inmormantarea bunica-mii. A intarziat aproape doua ore si cand bunica-miu, biet batran rupt de durere, l-a intrebat ce s-a intamplat, i-a tinut un perdaf de față cu toata lumea: cine e el, pacatosul, sa se indoiasca de trimisul Domnului?...
Cred ca il luam la suturi