Carte - Zece zile fără ecrane (Sophie Rigal-Goulard, 2016)

Lectura de seară

Învățătoarea unei clase de-a patra le propune elevilor ei o experiență aproape de neînțeles pentru puști: să reziste zece zile fără televizor, telefon mobil, tabletă, calculator sau consolă de jocuri. Zece zile în care ecranele vor fi înlocuite cu orice altceva: de la vizite la muzeu la ateliere de gătit; și de la activități sportive la ateliere de comunicare prin semne.

E ceva nemaiauzit pentru cei mici, un fenomen care se răspândește cu rapiditate, până când nu mai puțin de șase clase iau parte la provocare.

Fără electronicele care să le acapareze timpul, copiii încep să descopere lumea altfel — și pe ei înșiși.

Cel mai mult ne-a plăcut — mie și puștilor mei (F. fiind chiar în clasa a patra) — povestea lui Gordon, băiatul cu un frate surd, care începe să organizeze ateliere pentru învățat limbajul semnelor. Prin inițiativa aceasta, fratele lui Gordon își face o mulțime de prieteni noi, iar Gordon însuși începe o relație specială cu probabil ultima colegă de clasă la care s-ar fi gândit vreodată.

O provocare cu deznodământ fericit. Chiar dacă nu i-a convins pe ai mei să repete experiența, timpul petrecut împreună citind despre ea e un câștig în sine.

În plus, cartea le-a arătat celor mici că, indiferent cât de atractive ar fi ecranele, adevăratul farmec al vieții este în oamenii de jurul nostru. La urma urmei, savoarea unei revederi după 20 de ani stă în rememorarea întâmplărilor cu parfum de “A fost odată” — și nu în faptele de arme din nopțile de Counter-Strike…

(sursa foto: Facebook yo_runner)