O fată și frații ei, unul mai mare și celălalt mai mic, primesc un cadou neașteptat din partea părinților: o vacanță de familie, două săptămâni în Franța rurală — într-o tabără de dezintoxicare electronică.
Desigur că pentru copii inițiativa e una dezastruoasă: la 12 ani, Émilie tocmai și-a făcut cont pe Facebook și e prinsă în vâltoarea postărilor și like-urilor. Fratele mai mare Marc (16 ani) este gamer înrăit, în timp ce mezinul Lucien (8 ani) e pasionat de consolă… Dar părinții celor trei, ei înșiși corporatiști ocupați, care-și petrec majoritatea timpului conectați pe felurite device-uri, sunt fermi în inițiativa lor de a petrece 15 zile completely off the grid în idilica localitate Chapelle-Saint-Chambon-sur-Chaisse…
Sincer, dacă ești peltic nu poți locui acolo. Vi-l imaginați pe cel care nu reușește să pronunțe sunetul “ch” și cu toate astea locuiește acolo?
…alături de “Zâna” Capucine și “Spiridușul” Alfred amfitrionii taberei.
Copiii își însoțesc părinții în valea râului Creuse…
[…] loc pe care NIMENI nu îl cunoaște și unde nu se întâmplă NICIODATĂ NIMIC.
…bosumflați și hotărâți să facă totul pentru a-și redobândi conexiunea la internet. Previzibil, însă cu twist-uri ici și colo, experiența depășește complet orice-și imaginau tinerii. Émilie începe să țină un jurnal “de modă veche”, cu pix și caiet, mai întâi de nevoie, apoi de plăcere. Adolescentul Marc începe o relație cu o fată “din viața reală”, iar juniorul Lucien se îndrăgostește de activitățile în aer liber, în pofida numeroaselor lui sensibilități și alergii.
Povestea e amuzantă, mult mai bine închegată decât precedentele 10 zile fără ecrane — și mi-a plăcut că nu “vânează” o utopie: o existență complet ruptă de internet s-ar putea să fi devenit imposibilă, iar tehnologia nu e un rău în sine, ba chiar poate fi de mare ajutor uneori. Dar trebuie să căutăm un echilibru, astfel încât să nu devenim dependenți.
O lectură distractivă seara, la culcare, lângă doi copii de vârsta celor din carte.