Viaţă şi moarte în ţara care-şi reneagă copiii
Pasionat de muzică, Eduard Petrişor voia să cânte la saxofon. Dar la Colegiul Naţional de Artă “Octav Băncilă” din Iaşi nu mai erau locuri la clasa respectivă. Doar la fagot. Ce-i ăla şi cine cânta la aşa ceva?... Părinţii l-au sfătuit să se ducă, totuşi, acolo – apoi, odată intrat, va reuşi el cumva să se transfere la saxofon.
Zis şi făcut. Eduard a intrat la Colegiu, la clasa de fagot. Atât, doar, că n-a mai vrut să plece de-acolo. Odată ce-a pus mâinile şi gura pe el, băiatul s-a îndrăgostit pe loc de instrumentul de suflat.
Astăzi, ajuns în clasa a 10-a, Eduard Petrişor este cel mai talentat tânăr fagotist din România. În aprilie anul acesta a obţinut premiul I la Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală, Vocală şi Studii Teoretice Muzicale pentru Învăţământul Liceal – secţiunea Lemne.
Flaut, oboi, fagot, clarinet, saxofon – instrumente care costă de la zeci de mii de lei la zeci de mii de euro –, toate fac parte din secţiunea Lemne. Nu instrumente de suflat din lemn, ci doar atât: Lemne. Ca şi cum olimpiada asta ar fi un fel de probă practică la ora de educaţie tehnologică, în paralel cu datul la pilă.
Profesorul său de la “Băncilă” spune că un asemenea talent apare o dată la câteva generaţii şi recunoaşte deschis că el nu mai are ce să-l înveţe pe elev. Dar, spre norocul său, Eduard a intrat sub aripa unui alt profesor român, stabilit în Suedia, care i-a deschis şi mai mult orizonturile. Tânărul a participat la câteva master class-uri internaţionale şi primeşte constant invitaţii de colaborare de la diverse orchestre şi ansambluri simfonice din România şi din Europa. Marele vis al băiatului este să se consacre pe scena Operei din Viena.
Pentru acest vis, pe lângă Eduard muncesc părinţii, prietenii, profesorii din Iaşi – şi toţi necunoscuţii care înţeleg că irosirea unui asemenea talent e un păcat cumplit. În 2024, Eduard a oferit un concert tuturor celor dornici să-l sponsorizeze, încasările ajutând la achiziţionarea unui fagot mai bun (dar nu nou, costurile fiind exorbitante).
Recent, statul român şi-a adus şi el aportul la visul fagotistului multi-premiat: i-a tăiat bursa lunară de 600 RON, sumă pe care băiatul o strângea ban cu ban pentru înlocuirea consumabilelor pentru instrument (cum sunt muştiucurile). Eduard a aflat astfel că visul său de înfrumuseţa lumea prin muzică stătea în calea nevolnicelor interese ale unor oameni mici din fruntea ţării.
Niciun sacrificiu nu este prea mare pentru scoaterea ţării din rahat. O responsabilitate atât de mare, încât doar un olimpic de clasa a 10-a – şi mulţi alţii ca el, dedicaţi trup şi suflet unor pasiuni care, oriunde altundeva pe planeta asta, ar face cinste ţărilor a căror cetăţenie o poartă – o poate duce pe umerii săi.
Şase copii au murit în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sfânta Maria” din Iaşi – singurul spital de pediatrie din zona Moldovei. Cauza? Infecţie nozocomială cu bacteria Serratia Marcescens.
Conform Ziarului de Iaşi şi publicaţiei 7iaşi.ro, decesele au survenit unul după altul, la ATI, personalul medical reacţionând cu întârziere. De la prima infectare (când secţia trebuia închisă şi igienizată integral, cu redirecţionarea pacienţilor către alte spitale) şi până la notificarea DSP a trecut aproape o săptămână – timp în care secţia ATI a rămas funcţională, facilitând răspândirea mai departe a bacteriei. Alți pacienți cu acelaşi diagnostic se află în continuare sub supraveghere medicală.
Nu ştiu dacă are sens să comentez în vreun fel aceste fapte. Pentru că, indiferent de câte comorbidităţi şi alte afecţiuni sufereau copiii aceia, indiferent câte scuze fiscale, legislative şi politice poate invoca un ministru, faptele rămân: România îşi dezamăgeşte şi apoi îşi omoară propriii copii.