Unde se agaţă hARTA-n cui – Cenote

Materialul de mai jos nu încape integral pe mail. Prin urmare, îţi recomand să vizualizezi materialul direct în browser (click pe titlul articolului) – ca să nu ratezi nişte peisaje de-a dreptul extraterestre.

Alte hARTE agăţate-n cuiul lor din Colţul cronicarului:

• Nick Brandt, Anglia

• Dara Ojo, Nigeria

• Ralph Ziman, Africa de Sud

• Oceanographic Magazine

Sunt toate adunate aici.

---

Aflată în sudul Mexicului de astăzi, Peninsula Yucatan este, aproape toată, o formaţiune de calcar poros. O bucată uriaşă de şvaiţer, cândva scufundată sub apă şi parte a unui sistem de recife de corali. Apoi un asteroid s-a prăvălit din cer, a deranjat plăcile tectonice şi a aruncat la suprafaţă stâncăria. De-atunci, timp de 65 de milioane de ani, ploaia şi apa mării şi-au săpat drum prin piatra moale, formând o reţea de canale acvifere la doar câţiva metri în subteran. Şi cum pământul se surpă des în Yucatan, aceste acvifere devin vizibile sub forma unor bazine naturale – sau cenote, de la cuvântul mayaş ts’ono’ot, ce înseamnă “groapă umplută cu apă”. Pentru istoricul geologic inedit şi frumuseţea uneori nepământeană, zona a fost propusă în 2012 pe lista World Unesco Heritage.

Conform vechilor credinţe mayaşe, cenotele sunt porţi către Xibalba, lumea de dincolo. Dreptul de a intra se obţinea prin ofrande – aur, jad, cupru şi chiar vieţi omeneşti – aduse zeului Chaac, al ploii, stăpânul locurilor.

Astăzi, ofrandele sunt făcute din copal (o răşină vegetală), cacao, seminţe, porumb, petale de flori, zahăr şi obiecte de dimensiuni mici. Unele locaţii oferă turiştilor spectacole ce reconstituie vechile ritualuri de trecere mayaşe.

Farmecul irezistibil al cenotelor este dat de razele soarelui care pătrund prin găurile din bolta cenotelor, care le concentrează în fascicule de lumină distincte – un fenomen natural întâlnit în foarte puţine locuri de pe glob. Astfel, Yucatanul a devenit un punct de atracţie major pentru pasionaţii de fotografie – dar şi de scufundări, pentru că adevăratul spectacol al cenotelor este sub luciul apei.

Cu o pereche de ochelari acvatici, pasionaţii de explorări descoperă fauna cenotelor: ţestoase, crocodili, şopârle, peşti mici şi chiar lamantini.

Însă Martin Broen, un fotograf profesionist originar din Argentina, caută minunile din adâncuri: stalactite, stalagmite şi coridoare de întuneric care leagă între ele peşterile inundate – şi pe acestea cu Marea Caraibelor.

De aici încolo, nu mai e nevoie de text. Cuvintele mele devin inutile şi neputincioase în faţa unora peisaje subterane incredibile.

Dacă aşa arăta pentru ei lumea sufletelor de dincolo, trebuie că mayaşii au fost o cultură extrem de interesantă.

Toate fotografiile sunt preluate de pe Martin Broen Photography.