Teatru - TOC TOC

Șase pacienți, fiecare cu TOCa lui (tulburarea sa obsesiv-compulsivă) se întâlnesc în sala de așteptare a unui psihoterapeut faimos. Cum acesta întârzie, cei șase încep o ședință ad-hoc de terapie în grup. Exercițiul lor se transformă într-un spectacol jucat cu casa închisă de-a lungul și de-a latul Europei — succesul la public fiind confirmat și de o ecranizare (spaniolă) pe Netflix.

TOC TOC prinde fiindcă râsul eliberează, dar mai ales pentru că fiecare dintre noi are ritualurile și maniile lui, mai mici sau mai mari. Este o piesă dinamică și fără timpi morți, o comedie bulevardieră cu haz, relaxantă după o zi de luni încărcată — dar fără să impresioneze în mod deosebit.

Eu m-am bucurat mai degrabă să-l văd live pe scenă pe Mihai Gruia Sandu, una dintre vocile emblematice ale audio-vizualului românesc — și captivantul Arlechin al copilăriei mele.