Six-seveeeeen
Gândurile unora despre nonsensurile altora
De-o bună bucată de timp, tot îi aud pe F. şi S. exclamând în diferite situaţii – care n-au legătură una cu alta – acelaşi lucru: six-seveeeeen. Ca treaba să fie şi mai aiurită, niciunul nu poate să-mi explice ce vrea să transmită prin asta.
— Nu înseamnă nimic, spune F. Iar dacă o fi însemnând ceva, nimeni nu ştie ce anume. Dar toţi îl folosesc!
Prin urmare, când am văzut că până şi CNN scrie despre fenomenul 6-7, am ştiut că ăsta e un material pentru Colţul cronicarului. Mai jos, versiunea în română a articolului, tradusă şi adaptată (de mine, nu de AI).
De la 69 încoace, niciun număr nu a mai stârnit atâta comoţie.
6-7, pronunţat six-seveeeeen, bântuie şcolile Americii – inclusiv South Park Elementary – şi este nonsensul momentului pentru generaţia Alpha (the Gen Alpha nonsense phrase of the moment, în textul original). Copiii strigă în clasă când profesorul ajunge la pagina 67 a manualului, când mai sunt 6-7 minute până la pauza mare – sau, pur şi simplu, fără niciun motiv.
E ca o molimă – un virus care le-a luat minţile copiilor, spune Gabe Dannenbring, un profesor de ştiinţe de clasa a şaptea din Sioux Falls, Dakota de Sud. Nu poţi rosti în vreun fel numerele 6 sau 7 fără ca măcar o duzină de copii să zbiere “six-seveeeeen!”
E ca o glumă fără punchline, sau chiar fără context. 6-7 nu înseamnă nimic, dar poate face un elev să se simtă parte dintr-un grup mare şi cool când o rosteşte.
Pentru ei devine un fel de joc lingvistic, pe care doar cei din grupul lor ştiu să-l joace, afirmă Gail Fairhurst, care predă comunicarea în leadership (inclusiv limbajul generaţiei Alpha) la Universitatea din Cincinnati.
Aşa cum trenduri precum Skibidi Toilet (serie de animaţii pe YouTube, în care toalete cu cap de om se luptă cu humanoizi) sau rizz (termen din jargonul TikTok, o versiune trunchiată de carismă) vin şi pleacă, cel mai probabil şi 6-7 va ajunge în cimitirul slang-ului. Dar, până atunci, o infinitate de interpretări se vor fi născut din refuzul său de a accepta o definiţie exactă.
Cred că din cauza asta îi supără pe oameni – şi mai cred că asta este ceea ce oamenilor le place la el, declară lingvistul şi sociologul Taylor Jones.
O încercare de a explica 6-7 (dar nu vă faceţi griji, nimeni nu ştie ce înseamnă)
Numerele sunt rostite de corul din Doot doot (6 7), un cântec viralizat al rapper-ului Skrilla. Foarte probabil, este o referinţă la 10-67, codul folosit de poliţiştii americani pentru a raporta moartea cuiva.
În aceeaşi perioadă în care Doot Doot câştiga popularitate (decembrie 2024), vedeta baschetului de liceu Taylen Kinney a creat un gest care să acompanieze expresia.
Într-un clip, colegii lui de echipă îl roagă să dea o notă unei băuturi de la Starbucks. Un fel de 6… 6… 6-7, rosteşte el făcând un gest indecis, ca şi cum ar fi cântărit două greutăţi în palme.
În scurt timp, cântecul şi gestul au devenit parte din clipurile lui Kinney de pe TikTok, unde sportivul are peste un million de urmăritori.
Iar în martie anul acesta, 6-7 a devenit un personaj veritabil, când un spectator foarte entuziast al unui meci de baschet de amatori a fost surprins exclamând “6-7!“ şi făcând gestul cu mâinile. Tânărul a devenit pe dată întruchiparea colegului enervant, ce rosteşte întruna lucruri fără sens. Cumva, internetul a decis că numele lui este Mason – şi Mason 67 a devenit o altă memă din online.
Prin urmare, dacă întrebi un puşti ce naiba înseamnă 6-7, iar el îţi dă una dintre explicaţiile de mai sus, probabil că are dreptate. Dar majoritatea celor de-o seamă cu el habar n-au de unde vine expresia.
Nimeni nu ştie ce înseamnă, şi asta-l face oarecum amuzant, spune Gabe Dannenbring.
Lipsa lui de semnificaţie se datorează în parte unui fenomen pe care Taylor Jones îl numeşte “albire semantică” (semantic bleaching, în original): o expresie este ruptă din contextul său original şi ajunge să însemne ceva cu totul diferit; sau, în cazul de faţă, nimic.
Astfel, folosirea lui 6-7 devine o măsură a distracţiei: eşti un tip jucăuş, un pic ciudat – sau un spărgător de gaşcă?, comentează Jones.
Strigătul 6-7 al copiilor este unul de apartenenţă (şi asta e cool)
Chiar dacă e un nonsens, 6-7 are o funcţie socială. Este o expresie prin care indivizii se identifică drept parte dintr-un grup. Iar cine nu-l rosteşte sau nu-l înţelege este din afara comunităţii. Şi ce puşti nu vrea să aparţină unei găşti?
Prin limbaj, oamenii formează comunitaţi, observă Gail Fairhurst. Chiar dacă e un termen lipsit de sens, dacă lor li se pare că ştiu ce reprezintă, el devine o forţă unificatoare. La fel de bine, când cineva nu înţelege ce înseamnă cuvântul, asta îl poate exclude din grup.
6-7 a supravieţuit oricăror alte nonsensuri viralizate pe internet, chiar şi iritantului skibidi (folosit şi el, desigur şi din greu, de puştii mei).
Faptul că un nonsens absolut poate genera o asemenea reacţie din partea cuiva conferă termenului o longevitate dincolo de aşteptări, remarcă Jones.
Exasperaţi, profesorii încearcă să-l interzică la orele lor – ori au ajuns să posteze chiar ei filmuleţe pe TikTok, povestind de câte ori l-au auzit într-o singură zi de şcoală (recordul pentru Dannenbring este de 75).
Ca orice lucru interzis, să strigi 6-7! devine o formă de rezistenţă.
Unii adulţi contraatacă folosind ei înşişi 6-7. Când le spune elevilor să deschidă cărţile la pagina 67, Dannenbring (27 de ani), adoptă tonul entuziast al copiilor de clasa a şaptea:
Dacă te opui, e distructiv de-a dreptul. Dacă-l accepţi, ai toate şansele să dispară în 15 secunde… Cea mai simplă cale să-i pui capăt este ca tu, profesorul, să le spui lor, că 6-7 este cool. Şi dacă nici asta nu e suficient, atunci foloseşte-l intenţionat în mod greşit: “Cât de 6-7 din partea ta!”
Poate că 6-7 nu înseamnă brainrot, totuşi (la o adică, şi tu ai fost un copil prost)
Nesfârşitele urlete 6-7! sunt dovezi insuficiente pentru fenomenul de brainrotting. Sigur, îngrijorările privind rata alfabetismului şi diminuarea capacităţilor de gândire critică sunt îndreptăţite, dar ele sunt proiectate asupra unui comportament infantil – şi, prin asta, normal.
Istoria se repetă şi 6-7 nu este un fenomen nou. Fiecare generaţie îşi inventează propriul limbaj, copiii vor inventa mereu expresii noi şi cool, făcându-i pe adulţi să se scarpine în cap nedumeriţi.
Termenii fără sens ca acesta nu au o intenţie nefastă şi, cu siguranţă, 6-7 nu înseamnă sfârşitul limbii engleze. Dar popularitatea sa incredibilă poate fi un simptom benign al societăţii post-adevăr spre care tindem, în care înţelesul specific al unei comunicări contează mai puţin decât modul în care oamenii o interpretează. Folosim cuvinte de dragul cuvintelor, nu neapărat pentru că înseamnă ceva în mod special.
În plus, cine ştie, poate că 6-7 e deja pe ducă. Bântuie de vreun an – ceea ce pe TikTok este echivalentului unui secol – şi unii copii încep să dea ochii peste cap când îl aud. Pentru ei 41 sună mult mai distractiv.
41 a fost creat pentru a-l detrona pe 6-7, spune comediantul Philip Lindsay. 6-7 a fost o întâmplare, 41 e premeditat. Dar măcar e mult mai puţin enervant decât nesuferitul de skibidi…



M-a binedispus maxim articolul asta! Chiar ma intrebam daca sunt singura profesoara la care toata clasa striga 'six-seveeeeen' fara motiv. e fascinant cum se raspandesc fenomenele astea, ca niste meme-uri verbale. Mersi mult ca ai scris despre asta, ma simt mai putin batrana!
Chiar aveam nevoie de aceasta informatie! Mersi ✌️