Paștele la bloc

Unii spun că rețelele sociale îi aduc pe oameni împreună. Eu tind să nu fiu de acord, deoarece pentru ăia două milioane de români care l-au votat pe prințul — rămas în cele din urmă neîncoronat — al reptilienilor, TikTok-ul a învrăjbit o țară întreagă.

Dar, pe de altă parte, ce știu eu? Un blog pe Substack și un cont pe LinkedIn (la zi, e drept) nu mă fac tocmai un expert în social media. Dacă n-aș folosi zilnic WhatsApp (inclusiv pentru poșta redacției), chiar aș putea fi acuzat că trăiesc într-o peșteră.

Însă eu trăiesc într-un bloc ceaușist dat cu var pe la unele etaje, ca să nu mai arate ca o peșteră cu pereții chișăți (pișați) — în urma unei oarecare mobilizări pe grupul de WhatsApp al scării. Unde comunitatea trăiește împreună momentele importante ale vieții. Precum Paștele, care anul acesta a fost întâmpinat astfel:

Vinerea Mare

Sâmbăta Mare

Spre norocul nostru, Hristos a fost și de data asta punctual, înviind la timp ca în fiecare an și dezamorsând conflictul.

Prima zi de Paște

Acuma, istoria ne învață că mielu’ ‘junghiat, lumina și dragostea întraripată luate cu copy/paste de pe internet n-au niciun efect asupra nesimțirii comodității multor semeni de-ai noștri — și sigur n-au ajutat pe nimeni să se lase de fumat —, deci mă îndoiesc că se va schimba ceva. Drept pentru care eu am conjurat și zeii altor religii să se implice în acest exercițiu de bun-simț comunitar…

…lăsând ofrande de tot felul, care cuprind inclusiv țigări…

…dar n-am idee dacă tipul pe care l-am rugat să se implice e zeul vrajbei între vecini, al păcii între oameni sau al vieții fără tutun…