Gânduri pe sub pământ
Însemnarea asta începe într-o notă de cinism, cu zicala conform căreia cel pe care nu-l laşi să moară nu te lasă să trăieşti – şi observaţia că vorba şi-a dovedit înţelesul în contextul ucrainean, dacă ne gândim la cerealele din nord (libere de orice constrângeri şi reglementări ale blocului european), cărora li s-a deschis drumul să inunde comunitatea – doar ca mai apoi să stârnească nemulţumirea fermierilor de pe continent, lăsaţi pe dinafară de o piaţă suprasaturată.
Ucraina era şi unul dintre cei mai mari exportatori de sare din Europa Centrală şi de Est, la cele mai mici preţuri, bineînţeles. Războiul a dus la închiderea Regiei Sării din Donbas – şi ţara vecină s-a transformat, astfel, în importator.
Conform adevărul.ro (într-un articol mai vechi, e drept, din 2022), Salrom – Compania Naţională a Sării din România – a umplut golul creat pe piaţă. Exporturile au crescut cu 50% comparativ cu 2021, cele mai mari creşteri înregistrându-se faţă de Austria (da, da, băieţii ăia care strâmbă din nas când aud de români – dar numai după ce-şi fac plinul de resurse naturale de la noi), Republica Moldova, Slovacia, Ungaria, apoi Bulgaria şi Polonia.
Conform unui alt articol, zf.ro de data asta (şi la zi), în 2022, Salrom a avut o cifră de afaceri de 498 milioane de lei din administrarea şi exploatarea industrială şi turistică a cinci saline: Slănic Prahova, Târgu-Ocna, Cacica, Ocnele Mari şi Praid. Turismul are un aport de 10% din venituri – 50 de milioane de lei.
Cu toate acestea, afirmă sursa, investiţiile realizate în cele cinci locaţii nu au depăşit 2 milioane de lei în 2023 – adică nici 2% din profitul net al anului anterior (120 de milioane de lei). Sau, altfel spus, un leu şi-un pic pentru fiecare dintre cei 1,5 milioane de turişti care au vizitat salinele în 2023.
Până aici, o poveste tipic românească: avem un potenţial de care ne batem joc, o resursă pe care nu ştim să o valorificăm. Dar poate mai există o speranţă, fiindcă o publicaţie cu oarecare ştaif a preluat subiectul.
Mă rog, aşa credeam – până când am citit un exemplu pentru nevoia acută de lucrări de modernizare:
[…] Pe pereţii de sare ai Salinei Slănic încă tronează asupra turiştilor şi a magazinelor de suveniruri mesaje şi semne din perioada comunistă, care nici până astăzi, după mai bine de 30 de ani de la căderea comunismului, nu au fost date jos.
Trecând peste indicaţia de început, care ne spune că o salină are pereţi… de sare, mesajele şi semnele din perioada comunistă sunt problema?... Când gardul e putred şi abia mai stă în picioare, vopseaua scorojită e grija proprietarului?
Oare s-a gândit cineva că mesajele şi semnele comuniste ar trebui, poate, conservate şi eventual integrate într-un concept arhitectural nou – tocmai ca o lecţie de istorie ad-hoc, despre o perioadă definitorie din istoria unei naţii care, nici după mai bine de 30 de ani de la căderea comunismului, nu a reuşit să-şi revină complet din traumele pe care le-a suferit atunci?... Cei care gestionează gemele (pun intended) din subteran sigur nu; mai întâi ar trebui să priceapă ce e aia management integrat. Pare-se că nici alţii, de pe margine.
Şi e mare păcat, fiindcă salinele sunt adevărate bijuterii îngropate. Mai jos, câteva imagini din cele cinci locaţii Salrom – cu disclaimer-ul că, deşi le-am vizitat pe fiecare (şi nu doar o dată), fotografiile nu-mi aparţin. Pozele pe care le am eu sunt dintr-o vreme în care aparatul meu foto, oricât de digital s-ar fi vrut, nu putea concura cu alternanţa de clar-obscur şi puzderiile de lumini artificiale din galerii.
Salina Târgu-Ocna (sursa foto: adevărul.ro)
Salina Slănic Prahova (sursa foto: libertatea.ro)
Salina Cacica (sursa foto: vatra-dornei.info)
Salina Ocnele Mari (sursa foto: calatorinbascheti.ro)
Salina Praid (sursa foto: editiadedimineata.ro)
Salina Turda (sursa foto: actualdecluj.ro)
A trebuit să pun şi Turda la final, chiar dacă nu e pomenită mai sus, fiindcă îşi are locul ei bine stabilit într-un circuit pe sub pământ al României… Şi cred că rămân Ocna Şugatag, Ocna Dej şi Ocna Mureş, care voi trebui să completeze colecţia de vederi.