Game of Roles - Grinder vs Slacker

Banii sunt unul dintre marile paradoxuri ale lumii în care trăim.

Cu banii ca intermediar, doi oameni pot coopera în aproape orice proiect. Banii servesc ca o punte de legătură între țări, regate, religii și culturi. Banii sunt mai deschiși la minte decât orice stat, cod religios sau obicei cultural. Banii sunt singurul sistem de încredere creat de oameni în istorie care poate ignora aproape toate deosebirile culturale — și nu face discriminări bazate pe religie, sex, rasă, vârstă sau orice altceva. Dintr-un punct de vedere, nu este nimic mai tolerant pe lume decât banul.

Dar, culmea, totul e bine și frumos până când ceva capătă un aspect pecuniar. Cum ar spune românul, frate - frate, dar pâinea-i pe bani. Capacitatea banului de a corupe, dezbina și — într-un final — de a distruge ests tragică și paradoxală.

Prin urmare, pentru societatea românească, banii sunt un subiect sensibil. Cu note mai comice ("fă-te, maică, AIT-ist <pun intended>, că se câștigă bine!") sau mai dramatice (vezi o grevă care deja a dat în foc în învățământ și alta care începe să fiarbă în sănătate), banii sunt un subiect mereu de actualitate.

Banii — în strânsă legătură cu munca prestată pentru ei.

Pe aceste două coordonate, o întrebare iese când și când la suprafață: mai sunt la căutare efortul susținut și munca trudnică — pe scurt, grinding work? Reformulat în corporateză, cu influențe de HR și impact pe management: companiile ar trebui să-și valorizeze oamenii mai mult după rezultatele livrate și mai puțin după efortul depus pentru atingerea lor.

Teza este valabilă într-o echipă de seniori, cu ownership, knowledge și istoric (na, că nu mi-au ieșit 3 din 3 pe engleză) pe obiectul muncii lor. Tocmai pentru că știu chestii de detaliu și au experiența situațiilor de tot felul, valoarea lor vine din capacitatea de a se adapta și a veni cu soluții — și nu din reinventarea roții și a apei calde.

Dar nu cred că poți ajunge la acest nivel fără un pic de grinding, fără să-ți sufleci mânecile, fără să intri în miezul problemei, fără să vezi concret cu ce piese lucrezi, cum se îmbină ele și ce le face să se miște.

Prin urmare, dacă adaptăm un pic teza și o reformulăm în munca asiduă și serioasă nu mai e chiar așa de cool pentru niște profiluri mai junioare — atunci s-ar putea să deschidem o nouă direcție de discuție.

Am observat printre începători (nu doar cei la primul job, cât și cei la primele săptămâni sau luni pe-un job nou) nevoia de a o lua pe scurtătură, de a ajunge la rezultat cât mai repede, fără a înțelege neapărat ce și cum — ori, și mai bine, fără a se implica direct, pasând problema altcuiva. Unii nu au răbdare să învețe; alții poate ar avea, dar nu știu cum să învețe; alții n-au curaj să admită că rolul cu pricina nu-i pentru ei — și-așa mai departe.

Cumva e firesc, în elanul începutului, să-ți dorești everything, everywhere, all at once - cum spune un film mult-lăudat, dar care pe mine m-a obosit teribil și n-am înțeles nimic din el. Pare, însă, că munca și învățatul sunt aruncate tot mai mult în derizoriu, fiind considerate mai degrabă apanajul fraierilor.

Personal, sunt rodul a două conversii profesionale majore. M-am format ca profesionist în finanțe-bănci, după ce una dintre ideile clare cu care am plecat din facultate a fost că finanțiștii (și contabilii) sunt întruchipările Satanei. Apoi am trecut în IT, fără un background foarte relevant în zona asta.

Prima experiență a fost reușită — la fel și a doua (cel puțin până acum). O zic mai puțin eu, și mai mult feedback-urile celorlalți — pe care de obicei îi cred nebuni, fiindcă tot nu știu să primesc feedback pozitiv... Sunt convins că n-aș fi reușit fără my fair share of grinding work, fără să caut să înțeleg CE se întâmplă, DE CE se întâmplă și CUM afectează lucrurile, în pătrățica mea și a altora. (Sorry, Mr. Sinek, given a PROD incident, you first need to understand WHAT happens to get to WHY it happens)

Iar între un grinder și un slacker, l-am ales mereu pe primul. Un grinder poate învăța scurtăturile, poate chiar le va aprecia la justa valoare și nu va abuza de ele. Pe când un slacker mai greu va pune osul să împingă căruța, pe teren accidentat și fără poteci.

(sursa foto: peakpx.com)