De câte ori trebuie să faci ACELAȘI lucru până să obții un rezultat DIFERIT?

Să faci la nesfârșit același lucru și să te aștepți să obții un rezultat diferit — zicerea e atribuită lui Einstein și e considerată, mai în glumă, mai în serios, definiția nebuniei.

Înseamnă că trăim într-o lume nebună, nebună de tot.

• Criza din 2008 a pornit de la supraevaluarea pieței imobiliare — și a creditelor ipotecare din spatele ei, devenite ultima fiță pe Wall Street. Principiul este explicat foarte plastic în The Big Short, film devenit reperul multor consultanți în piețe financiare: la restaurant, nimeni nu vrea să mănânce fileu de pește vechi de trei zile. Dar, dacă tot peștele ăla e tăiat bucățele, amestecat într-un borș și prezentat drept specialitate, toată lumea se va înghesui pentru o porție.

În 2008 a fost nashpa și ai fi crezut că lumea s-a învățat minte.

Dar în 2023, o bancă americană din Top 20 — un punct sensibil pentru zona de tech și start-ups — a fost trasă în faliment tocmai de o expunere nesănătoasă pe instrumente considerate ultimul răcnet în pandemia de Covid, când banii erau ieftini și creșteau în copaci.

• În același timp, în Europa, auditorii gigantului Credit Suisse (CS) au raportat “bube”. Neîncrezători și deja surescitați de problemele de dincolo de Atlantic, clienții CS și-au retras banii cum au putut mai repede, trimițând uriașul financiar în comă.

Soluția? In-house, Swiss made: archrival-ul UBS să preia Credit Suisse.

Cu alte cuvinte, dacă un colos a dat greș, să facem un colos mai mare, poate schimbăm norocul. Și printr-o tranzacție pe repede înainte, pe scurtăturile guvernanței corporative, fără a întreba acționarii și cu trunchierea cadrului legislativ al țării.

Totuși, ca să fim corecți, trebuie să admitem că UBS, entitate care a trebuit și ea salvată de Banca Națională a Elveției în 2008 (din cauza aceluiași pește stricat care a căzut greu unei planete întregi), a obținut în 2022 un profit de 7,6 miliarde de dolari, cam cât a avut CS pierdere — deci poate știu oamenii ceva și mizează pe experiența anterioară pozitivă… Sau poate nu știu, drept dovadă piețele care au luat-o-n jos după anunțul autorităților elvețiene.

• Totodată, pe punțile inferioare ale lumii, în solidaritate cu upper-class-ul finanțelor, Euroins, liderul pieței de asigurări RCA în România, a dat chix, respectiv un tun de vreun miliard de lei — după ce ajunsese la 30+% cotă de piață, practicând prețuri mai întâi suspicios, apoi nesustenabil de mici.

Soluția închipuită de politicieni mioritici — care, prin definiție, se pricep la toate? Implicarea statului, prin EximBank și CEC Bank, pe piața de asigurări, pentru a oferi românilor asigurări… ieftine.

Cu alte cuvinte, când niște privați au vândut mult și ieftin — n-a mers. Dacă, însă, statul va face același lucru, prin două entități care nu au fost create pentru asigurări auto și nu se pricep la asta, va fi o rețetă de succes… Poate nu va fi nevoie să probăm deloc scenariul ăsta.

Deci… de câte ori trebuie să faci același lucru și să acoperi aceleași găuri — însă mereu cu alți bani —, până să te prinzi că nu așa vei obține um rezultat diferit?

(sursa foto: samrichter.com)