Foto-jurnal de călătorie: Cultură fără cabluri (iul. 2024)
Față de acum 13 ani, Barcelona și-a pierdut statuile vii de pe Rambla, cele care transformau pietonala într-un obiectiv turistic în sine. Am mai găsit doar una singură, delicată și oarecum stingheră, pe marginea a ceea ce a rămas doar o stradă excesiv de aglomerată — în ton cu orașul care în anul 2023 a primit turiști cât întreaga populație a României.
Barcelona are o suprafață de puțin peste 100 kilometri pătrați. În comparație, România se apropie de 240.000. Privind astfel lucrurile — și înghesuind o țară într-un oraș —, supărarea localnicilor pe turismul excesiv este perfect justificată.
Dar Barcelona rămâne un oraș aerisit, cu străzi largi și pietonale pe măsură, cu multă umbră de la arborii magnifici — al căror frunziș nu este spintecat de niciun cablu. Dacă în Iași (ca să nu zic de România toată, c-o mai fi o speranță pe undeva), cablurile spânzurate pretutindeni între stâlpi și clădiri transformă peisajul urban într-o hidoșenie, în Barcelona nu trebuie să te temi de așa ceva. Și există și aici semafoare, indicatoare luminoase, chioșcuri și, în general, chestii care consumă curent electric ori sunt conectate la internet ori…
Așa cum pe plaja Barceloneta este amenajat un ecran gigantic, pe care, dacă nu se transmit live meciurile Spaniei de la Euro 2024, sunt redate splendide concerte de muzică, inclusiv simfonică. Iar lumea se strânge, urmărește, ascultă și aplaudă —fiindcă numai oamenii pot transforma un oraș într-o metropolă culturală.
