Ce poți să faci în 36 de ore la Istanbul?
(timp efectiv “de joc”, după ce am dat la o parte așteptările prin aeroporturi, transferurile și perioadele de odihnă de la hotel)
Răspunsul ar fi: diverse. Iată ce am observat eu că poți face în 36 de ore în orașul cu ”numai” 20 de milioane de suflete, fără să numărăm și turiștii:
1. Poți să faci 80 de mii de pași. Un hotel într-o zonă centrală (Sultanahmet) îți deschide o grămadă de posibilități de a descoperi orașul la pas.
2. Poți să vezi puzderie de pisici. Începând de la hotel și până la tarabele de pe străzi, și din parcuri până în bazaruri, felinele sunt la putere.
3. Poți să vezi o populație consistentă de pacienți ai clinicilor de estetică medicală. Implanturi de păr, retușuri nazale, face lifting-uri — în goana după sănătate, fericire și putere, oamenii își vor schimba treptat mai întâi o trăsătură, apoi alta și alta, până când nu vor mai fi umani, după cum spunea Yuval Noah Harari (Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului, 2015).
4. Poți să mănânci un fish wrap tradițional — balık dürüm — pe malul Bosforului, în Karaköy (100 de lire turcești, adică mai puțin de 15 lei).
5. Poți să faci o plimbare pe Bulevardul Istiklal până în Piața Taksim și să te calci în picioare în aglomerație la doi’șpe noaptea ca în miezul zilei.
6. Poți să mănânci baklavale proaspete non-stop. Un kilogram pentru o mie de lire, deci puțin peste 140 de lei. Pentru context, în duty-free, la banii ăștia s-ar putea să nu găsești 500 de grame de dulciuri într-o cutie care stă pe raft de cine știe când.
7. Poți să dai o raită în zona Ortaköy, cu o moschee-bijuterie pe malul european al Bosforului. În piața de alături, cu 200 de lire (nici 30 de lei) mănânci salată boeuf direct în cartof. Kumpir-ul este un cartof copt imens — mă întreb dacă soiul de tubercul atinge asemenea dimensiuni în mod natural sau “ajutat” — umplut cu salate și sosuri de tot felul, în binecunoscutul stil “șaorma cu de toate”.
8. Poți să traversezi Bosforul în zona asiatică (Uskudar) și să vizitezi cea mai mare moschee din Turcia și cea mai nouă de mari dimensiuni din Istanbul (2019). Çamlıka are șase minarete și capacitatea unui stadion: 63.000 de persoane.
9. Tot pe partea asiatică, poți să te rătăcești pe străduțele cu restaurante (lokante), tarabe și magazine din Kadıköy.
10. Poți să faci o croazieră de seară pe Bosfor. Până-ntr-o sută de euro, de data asta, pentru două persoane: transfer la barcă, plimbare, program artistic, masă și băutură pentru două persoane — într-o atmosferă ca de nuntă unde nu cunoști pe nimeni.
11. Poți să caști gura în Marele Bazar, unde totul e la suprapreț, ca apoi să cumperi mirodenii, ceaiuri și nuci de tot felul de la “fratele mai mic”, bazarul egiptean. Asta nu înseamnă neapărat că acolo prețurile sunt tocmai corecte, dar atmosfera e mult mai faină, în ciuda aglomerației.
12. Poți să dai 25 de euro pentru cea mai mare țeapă turistică: Hagia Sofia. Urâtă pe exterior, dezamăgitoare la interior. Am reținut doar comentariul unui ghid cu glumele la el:
Islamul nu ne permite să desenăm pe pereți, dar nu ne interzice să scriem. Așa că scriem. Avem unul (un medalion circular uriaș, ornat cu caligrafii arabe aurite pe fond negru) pentru Allah, unul pentru Mahomed — și încă patru, just in case.
13. Cu banii ăștia mai degrabă vizitezi Basilica Cisternă, aceeași unde Robert Langdon (personajul fictiv al lui Dan Brown), descoperea o bombă biologică, în filmul Inferno din 2016. Intrarea costă 600 de lire (85 de lei).
14. La câțiva pași poți vizita Moscheea Albastră, mult mai picturală decât Hagia Sofia de peste drum — și fără taxă de acces.
15. Poți să te uiți la traficul dement din oraș, cu șoferi și pietoni deopotrivă sinucigași, și să te consideri totuși norocos că ești șofer în România.
Pe scurt, în 36 de ore poți să înțelegi de ce mulți găsesc Istanbulul fascinant, dându-le dependență.
Instanbului e fascinant, cu toate bunele şi relele lui. E şi foarte trist, când înțelegi ce se întâmplă dincolo de turism, în viața oamenilor. Chiar şi aşa, aş tot merge acolo cu orice ocazie - adevărul e că nu e nici greu de ajuns, nici o destinație scumpă. Se mânâncă genial, aşa cum ai sugerat şi tu.
Să vezi şi Muzeul Inocenței (Pamuk), când mai ajungi.
Oricum, tu nu ai stat 36 de ore :)