Regia: David Fincher
Roluri principale: Michael Fassbender, Charles Parnell, Tilda Swinton
Durata: 1h 58m
Dacă ai văzut John Wick și ai fost captivat de acțiunea trepidantă și luptele corp la corp minuțios coregrafiate în stilul gun-fu — există o reală posibilitate ca The Killer să te plictisească.
Dar dacă ai văzut John Wick și te-ai întrebat cum a ajuns un om (până la urmă) să fie temut de o întreagă lume underground de mafioți și asasini profesioniști — atunci scena prelungită prin care Fincher își introduce Killer-ul îți va plăcea la nebunie. Execuțiile la comandă își pierd aura sinistră, dar cu atât mai incitantă, din (alte) filme — monologul hitman-ului titular transformând-o într-o rutină exersată până la plictiseală, în așteptarea clipei potrivite pentru a ucide pe cineva:
It's amazing how physically exhausting it can be to do nothing. If you are unable to endure boredom, this work is not for you.
Când momentul sosește, asasinul ratează ținta. That’s a first, își spune killer-ul în timp ce lumea lui intră în implozie, universul său atent calculat prăbușindu-se asupra lui însuși.
Ceea ce urmează se desfășoară ca o piesă de teatru narată de singurul său personaj — al cărui statut s-a schimbat, într-o fracțiune de secundă, din prădător în pradă. Killer-ul știe că a devenit o “chestiune nerezolvată” pentru angajatorul său, astfel încât trebuie să fugă înainte de a întoarce jocul în favoarea sa, pe principiul că defensiva cea mai bună este o ofensivă zdravănă.
Fassbender strălucește prin abilitatea sa de a interpreta monștri fără suflet. Ecourile androidului David din Prometheus (2012) reverberează în comportamentul killer-ului fără identitate, potențate de repetiția unei anume secvențe auditive, ce aduce mai degrabă cu tiparul acustic al unei ciudate mașinării de calcul, decât cu coloana sonoră a unui film.
În timp ce își elimină țintele una câte una, natura acestei ființe rămâne incertă: este un anti-erou, sau un psihopat lipsit de orice remușcare?
My process is purely logistical, narrowly focused by design. I'm not here to take sides. It's not my place to formulate any opinion. No one who can afford me, needs to waste time winning me to some cause. I serve no god, or country. I fly no flag. If I'm effective, it's because of one simple fact: I. Don't. Give. A. Fuck.
The Killer este un film cu ștaif și pedigree — o mică bijuterie atent lucrată de David Fincher și Andrew Kevin Walker, nimeni alții decât regizorul și scenaristul întunecatului Se7en (1995). Nu excepțional, dar sigur aparte, după cum spune chiar protagonistul său, The Killer se alătură altor câțiva duri de neoprit atunci când sunt călcați pe bătături: John Wick (Keanu Reeves) și, pe lângă el, Polar (Mads Mikkelsen, 2019) și Clean (Adrien Brody, 2021).
L-am vazut si eu sambata si mi s-a parut o mizerie: a incercat sa fie un film de actiune profund si a rezultat unul fara actiune si obositor, cu buget redus.