Film - The Banshees of Inisherin (2022)
Regia: Martin McDonagh
Roluri principale: Colin Farrell, Brendan Gleeson, Kerry Condon, Barry Keoghan
Durata: 1h 54m
Inisherin nu există în realitate pe hartă, dar, în film, insula stâncoasă și bătută de vânturi este căminul unei comunități care, chiar și acum o sută de ani (1923, pe finalul războiului civil irlandez), pare uitată în afara timpului, fără curent electric și cu niște scrisori întârziate care să aducă vești despre lume. O existență simplă, aproape arhaică, ai cărei stâlpi sunt biserica și pub-ul — în care pub, Pádraic (Podric, într-o pronunție aproximativă), văcarul nu prea ager la minte, dar foarte guraliv al satului, și Colm, suflet de muzician îndrăgostit de vioară, sunt tovarăși de pahar de când se știu.
În Inisherin nu se poate întâmpla nimic. Comunitatea este înțepenită într-o rutină de neclintit, ca stânca de sub ea. Și totuși, într-o bună zi, Colm decide să rupă prietenia cu Pádraic: I just don’t like you anymore. [Am lucruri mai bune de făcut cu viața mea]
Pádraic ia totul în glumă, inclusiv amenințările lui Colm că-și va tăia degetele de la o mână dacă nu va fi lăsat în pace. Un gest extrem, prin care un artist se separă practic de pasiunea sa. Un gest de o duritate pe care n-am înțeles-o. A picat ca un trăsnet într-o zi senină.
Însă degetele chiar încep să zboare. Colm le aruncă unul câte unul în ușa lui Pádraic — și, pe insula ocolită de trecerea timpului, situația se complică repede și violent. Devine clar că Banshees e o cugetare despre slăbiciunea naturii umane, despre cum oamenii cad pradă mult prea ușor laturii lor întunecate, lăsându-se dominați de încăpățânare și refuzul de a accepta consecințele propriilor acțiuni.
Nihilismul acesta face victime, de multe ori printre cei complet nevinovați. Pe Inisherin îi cad pradă două suflete inocente: măgărușul de care Pádraic se atașase și Dominic, prostovanul satului.
Gestul brutal al lui Colm și cele două vieți pierdute ar putea face din Banshees o dramă, dar filmul are suficient umor negru încât linia dintre tragedie și tragicomedie e foarte subțire.
Do you think God gives a damn about miniature donkeys, Colm?
I fear he doesn’t. And I fear that’s where it’s all gone wrong.
Banshees funcționează cel mai bine ca un fel de bârfă de la birtul din sat, care a primit un polish literar și un final pastoral. Inisherin n-o fi existând în realitate, dar personajele excentrice, panorama sălbatică și legendele locului fac din insulă o destinație atrăgătoare pentru turistul-spectator.
Un film cu o groază de premii și nu mai puțin de nouă nominalizări la Oscar (printre care cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu original și câte o nominalizare pentru fiecare actor din lista de la început) — și n-a câștigat nicio statuetă. Mare păcat!