Film - Mission: Impossible - The Final Reckoning (2025)
Regia: Christopher McQuarrie
Roluri principale: Tom Cruise, Hayley Atwell, Simon Pegg, Ving Rhames, Esai Morales, Pom Klementieff, Angela Bassett, Greg Tarzan Davis
Durata: 2h 49m
În 2023 încheiam astfel însemnarea despre celălalt film din seria M:I (Mission: Impossible — Dead Reckoning Part One):
A șaptea misiune imposibilă nu este cea mai impresionantă de până acum, dar rămâne o poveste solidă, acaparantă și atent finisată de cei care pot fi numiți de-acum echipa lui Tom Cruise, atât din fața, cât și din spatele camerei.
Este o concluzie care se potrivește și filmului cu numărul opt. În ciuda titlului, ezit să-l consider final; experiența ne învață că nothing is really gone/done/dead in Hollywood — nici măcar când ultimul său action hero a ajuns la 63 de ani.
Așa cum ne-am obișnuit, soarta lumii este din nou în mâinile lui Ethan Hunt…
poate mai mult decât altă dată, fiindcă M:I 8 este burdușit cu flash-back-uri din precedentele filme ale seriei, menite să le lege într-un imens puzzle al cărui punct nodal este veteranul Hunt. Această structură circulară este cel mai bine scoasă în evidență de aducerea în miezul evenimentelor a încă unui personaj din chiar primul film (după ce Kittridge a fost scos de la naftalină în episodul șapte).
… și, spoiler alert, veteranul agent secret reușește să salveze umanitatea, în ciuda unor momente mai puțin reușite ale filmului.
Pentru un titlu de acțiune, The Final Reckoning are numeroase momente cu oameni care-și povestesc unii-altora chestii. Multe dintre ele despre Hunt și, indiferent de tonul mai mult sau mai puțin elogios, pare că toți ceilalți din film vor să ne convingă de importanța acestui personaj în ultimii 30 de ani de cinematografie — de parcă altfel n-am putea înțelege importanța mizei ultimei sale misiuni.
Pe de o parte, mi-a plăcut abordarea asta. Mi s-a părut că urmăresc ecranizarea romanului Niciodată (2021) al lui Ken Follett, despre un conflict nuclear iminent în ciuda eforturilor marilor puteri de a-l evita.
Pe de altă parte, însă, mi s-a părut că franciza se ia dintr-odată prea în serios, după ce atâția ani principala ei idee de marketing a fost hai să vedem ce cascadorie mai face nebunu’ de Tom Cruise!.
Din punct de vedere al “factorului wow!”, M:I 8 punctează prin două scene: una aeriană și una sub apă. Secvența la înălțime a fost preluată pe afișul filmului…
unde nu se văd și momentele stoic-amuzant-ridicole, de film mut cu Buster Keaton; referința nu este întâmplătoare, cele două biplane din recuzită fiind foarte probabil contemporane cu celebrul actor (și regizor).
…dar segmentul subacvatic mi s-a părut cel mai provocator pentru răbdarea și apoi inteligența spectatorului. Dar, hei, e Cruise, care e ori inconștient, ori nemuritor — și n-ai cum să nu te lași atras în nebunia lui.
The Maybe-MaybeNot-Final Reckoning rămâne însă un film atractiv, chiar și cu prețul celor aproape trei ore petrecute în scaunul de cinema. Dacă vreți să vedeți cum arată 400 de milioane de dolari (bugetul estimat al filmului) pe marele ecran argintiu, atunci nu veți regreta experiența asta!
dap, mi-a placut! Si ultimul Final Destination e ok.