Film - Land of Bad (2024)
Regia: William Eubank
Roluri principale: Liam Hemsworth, Russell Crowe, Milo Ventimiglia
Durata: 1h 53m
Încurajați de succesul lui Chris, ceilalți doi frați Hemsworth — Liam și Luke — intră și ei în branșa operațiunilor de recuperare de mare risc. Ca parte a unei echipe Delta Force, cei doi pornesc într-o misiune clandestină în zona Filipinelor, pentru extragerea unui agent CIA infiltrat.
Lipsit de proverbialul noroc al începătorului, sergentul Kinney (Liam Hemsworth) rămâne în scurt timp unicul supraviețuitor al squad-ului de patru, pierdut în junglă pe teritoriul Abu Sayyaf — ramura est-asiatică a Statului Islamic. Singura lui șansă de salvare este Reaper, operatorul dronei militare americane detașate să ofere suport aerian misiunii.
Urmează 48 de ore chinuitoare, în care operațiunea se transformă din extracția unui terț în chiar salvarea lui Kinney — care nu merge conform planului încropit la repezeală —, ca apoi obiectivul să devină recuperarea și a unui alt membru Delta Force din echipa inițială, rănit și luat prizonier.
Land of Bad este, deci, un survival story în teritoriu inamic, iar filmul și protagonistul său se descurcă binișor. Acțiune, împușcături, sânge, explozii — fain-frumos.
Dar regizorul William Eubank nu se mulțumește cu atât, vrea mai multă profunzime. O dată pentru personajul negativ (un număr neprecizat de asiatici irascibili, personificați prin bărbosul-șef care decapitează femei, torturează prizonieri și apoi cugetă despre violența grupului extremist) — apoi pentru personajul adjuvant, Reaper.
Dar mai mult nu înseamnă neapărat mai bine și prea multe ingrediente fac filmul să-și piardă identitatea. Russell Crowe îi conferă lui Reaper adâncime, background și context, dar nu e clar pentru ce. Grăsunul cu voce liniştitoare trebuie doar să destindă atmosfera tensionată de supliciul din junglă al lui Kinney, prin bufoneriile lui — sau personajul are scopul satiric de a ridiculiza armata americană, mai preocupată de transmisiile sportive de la televizor decât de apelurile disperate ale oamenilor săi din teren?
În actul final, filmul oscilează între eforturile contratimp ale lui Kinney de a-şi scoate camarazii din nişte peşteri ce le pot deveni mormânt şi plimbarea relaxată a lui Reaper printre rafturile unui supermarket, ca şi cum nu se poate hotărî ce vrea să transmită. Diferenţa de ritm dintre cele două secvenţe este atât de mare, încât montajul capătă un aer de parodie, care subminează orice urmă de suspans privind soarta soldaţilor.
Land of Bad este, astfel, un film care începe bine apoi îşi pierde echilibrul pe traseu. L-aş fi văzut mai degrabă filmat în maniera lui 1917, ţinând camera mereu în preajma lui Kinney — şi păstrându-l pe Reaper ca o voce neîntrupată din off, constantă şi reconfortantă, ancora soldatului în jurul căruia se dezlănţuie haosul. În încheiere, i-aş fi adus pe cei doi împreună, construind finalul pe discrepanţa dintre calmul şi profesionalismul lui Reaper în scanului operatorului de dronă şi atitudinea sa de rebel morocănos din afara camerei de comandă.