Caucus /ˈkɔːkəs/
Întâlnire a liderilor sau membrilor unui partid pentru a-și alege candidații sau a decide asupra politicii partidului.
(conform Dicționarului Oxford)
America este considerată de unii simbolul democrației în epoca modernă. O percepție justificată dacă ne uităm că exercițiul electoral pentru alegerile prezidențiale din noiembrie începe încă din ianuarie, tot printr-o rundă de alegeri — și tot cu public.
Just for fun, la noi aceeași treabă începe cu George “Auraș” Simion încercând să deturneze protestul unor oameni cu nevoi și să-l transforme în miting electoral. A fost rapid și neceremonios expediat de la fața locului, dar eu nu înțeleg de ce s-a supărat așa lumea pe el. Făcea doar ce-a văzut la bravii lui înaintași (din păcate și ai noștri) — bă’eții care în 1989 au furat “decât” o revoluție.
În statul Iowa, republicanii și-au votat candidatul la prezidențiale. Port-drapelul cum ar veni.
Au avut de ales între un nene de 45 de ani, o tanti de 51 de ani și septua-aproape-octogenarul Donald Trump — care a câștigat by a landslide, cum spune americanul. Pe românește, a dat cu ăilalți de pământ.
(sursa foto: cnn.com)
Nu sunt cunoscător al vieții politice, cu atât mai puțin al celei din Lumea Nouă. Iar politicienii, se știe — cei americani poate mai mult decât toți —, au fiecare scheletele lor ascunse prin dulapuri. Cu alte cuvinte, sunt convins că niciunul dintre cei trei de mai sus nu e ușă de biserică.
Dar, totuși… Trump?!?
Cel cu o retorică amintind fără prea mare efort de dictatorii anilor ‘30?
Cel cu n capete de acuzare atârnate la gât? (OK, nevinovat până la proba contrarie, pricep, dar aici vorbim de un candidat la președinție — numai suspiciunea de foul play ar trebui să cântărească decisiv, cred eu)
Nu pricep!
Știu, sunt eu prea prost și nu înțeleg în ce lume trăim, dar asta e: nu pricep, să mă picuri cu ceară!
Recunoscându-mi astfel prostia, mă limitez la ceva ce căp’șorul meu poate duce: Viasat History difuzează zilele astea un documentar foarte fain — Marele Război: 1914-1945. Sunt convins că orice asemănări cu situații din zilele noastre sunt absolut întâmplătoare.
Haosul social, confuzia rolului său in noua arhitectură mondială și lipsa crasă a lidership ului nu ocolesc nici SUA. Își caută și ei locul în lume și din nefericire trebuie să aleagă între măgari și gâște, cum se zice la tara:)!
Daca te uiti la ce fac democratii o sa pricepi.