Din jurnalul criptic al unui microinvestitor (10)

Metale

Povesteam mai demult c-am hotărât în 2022 să-mi pun la treabă, pentru ceva randament, economiile pe care am reuşit să le strâng în vreo 15 ani de muncă (din care vreo patru de stat în chirie şi 11 de plătit rate la apartament, condimentaţi cu o navetă zilnică Iaşi-Paşcani preţ de un an şi ceva, plus vreo 12 ani de părinţeală pentru F. şi S.).

Dincolo de opţiunea depozitelor bancare (implementată by default), am început să cumpăr Bitcoin, apoi acţiuni – dar aş mai fi vrut ceva, ceva palpabil, nu atât de abstract. Aur. Definiţia rezilienţei şi a unei valori intrinseci cu adevărat importante şi azi, şi acum câteva mii de ani.

Dar am făcut puţin research…

Fiindcă aurul sau argintul pentru investiţii, cu lichiditate reală şi recunoaştere internaţională NU sunt acelaşi lucru cu a deţine bijuterii sau monede obişnuite din aur sau argint.

…şi am înteles că bugetul meu limitat ridica numeroase bariere de intrare pe piaţa tranzacţiilor cu aur sau argint fizic:

• Preţul de achiziţie: nişte sute bune de lei pentru un biet lingou de câteva grame.

• Costurile de depozitare, fiind o "marfă" de păstrat mai degrabă într-o casetă de valori securizată, nu sub salteaua de acasă.

• Costurile de revânzare, fiindcă aurul/argintul pentru investiţii nu se pot valorifica oriunde şi oricum. Citisem undeva că trezorerierul unei companii din domeniu estima că un lingou răscumpărat într-o oră de la achiziţionare îşi pierde între 3 şi 5% din valoare.

De asemenea, nu oricine vinde aur/argint la standarde investiţionale. Eu mă gândeam la BNR şi/sau Monetăria Statului, dar se pare că acestea emit lingouri şi monede în număr limitat, astfel încât le lipseşte recunoaşterea pe scară largă internaţională – altfel spus, validarea ca produse de investiţii standardizate.

Astfel încât tot la nişte abstracţiuni am ajuns: XAU şi XAG, respectiv corespondenţii bursieri pentru aur şi argint. Lingoul fizic se transformă într-un instrument financiar (o rată de schimb), care creşte sau scade în funcţie de preţul metalului respectiv. O formă de deţinere virtuală.

Şi acum se pune întrebarea: dacă o bucată de aur (putem s-o numim coif dacic, dacă vreţi, ca să nu uităm chiar de tot că-n patrimoniul românesc a existat aşa ceva odată) îşi păstrează valoarea chiar şi după 2500 de ani, cu XAU cum e?

Din punctul meu de vedere, ce-i în mână nu-i minciună. Un lingou de aur va avea întotdeauna o valoare intrinsecă mai mare decât echivalentul lui în XAU. Fiindcă XAU nu este ceva concret, e doar un concept abstract, acelaşi lucru ca bursa pe care se tranzacţionează: o "simplă" convenţie între oameni. Dacă mâine o explozie solară uriaşă va "prăji" sistemele de comunicaţii de pe Pământ, toate bursele din lumea asta – sisteme eminamente electronice – vor dispărea. XAU nu va mai însemna altceva decât nişte litere în memoria cuiva (ca mai tot ceea ce numim acţiuni, tranzacţii etc.), pe când aurul va rămâne hard currency, ca acum 2500 de ani.

Dar cum Soarele a fost destul de cuminte în istoria cunoscută a omului, iar orizontul meu investiţional nu înseamnă nimic la scara universului, mă gândesc că mâine o să fie OK – şi o să mă pot bucura că, la exact un an de când am început să investesc în metale (februarie 2024), randamentul acestui plasament (13% la XAG şi 22% la XAU) depăşeşte cu mult cifrele pe care le-am obţinut pentru restul portofoliului, în aceeaşi perioadă de timp.

Nu includ aici poziţiile pe Bitcoin şi Tesla, care au luat-o razna la un moment dat în 2024, drept pentru care le-am şi lichidat, ca să marchez profitul aferent.

În concluzie, acesta nu e un manifest pentru investiţia în aur şi argint. Doar constatarea unui microinvestitor că XAG şi XAU permit achiziţiile fracţionare imposibile în cazul metalelor fizice, fiind astfel o variantă accesibilă pentru diversificarea unui portofoliu.