Carte – Fata mecanică (Anna Mazzola, 2022)
Paris, 1750
Simți duhoarea dejecțiilor, a morții și a trupurilor nespălate, […] simți sub tălpi moliciunea resturilor putrezite. Vezi femei așezate în pragul ușilor, curățând păstăi de mazăre sau cosând; bătrâni cu obraji ridați trăgând din pipe de argilă sau privind în gol […] – şi recunoşti pe fețele lor supte acea expresie încordată care îi face să pară mai bătrâni decât sunt, semnul de netăgăduit al foamei, al stomacului niciodată plin.
Aceasta e lumea care i se dezvăluie lui Madeleine Chastel dincolo de pereţii bordelului în care matroana – şi mama ei – o foloseşte drept fată bună la toate, inclusiv la prostituţie (ei, poate mai puţin la asta, fiindcă nu mai are un chip atât de atrăgător de când un client zelos a însemnat-o pe viaţă cu fierul încins). E o închisoare plină de traume, din care Madeleine încearcă din răsputeri să se salveze, pe ea şi pe nepoţelul de zece ani rămas fără mamă încă de la naştere (matroana fiind prea zgârcită să plătească un medic pentru fiica ei mai mică, sora Madeleinei).
Versailles, 1750
…saloane sclipitoare, galerii aurite, tablouri în rame bogate. Caruselul aurit unde mereu se organizează serate sau balete. Unde eşti judecat după haine, familie, avere. […] Unde totul este frumos, dar […] peste tot miroase urât, […] întreg palatul duhneşte ca și cum sub parfumuri și flori se ascunde putreziciunea.
Aceasta este lumea în care Jeanne Antoinette Poisson se luptă să-şi păstreze influenţa asupra regelui Ludovic al XV-lea, a cărui amantă a devenit de câţiva ani – fiind recunoscută, invidiată şi urâtă la curte drept Madame de Pompadour.
Frământările celor două femei de la marginile diametral opuse ale societăţii franceze îşi află răspunsul undeva la mijloc, în Veronique Reinhart, fiica unui ceasornicar pasionat nu atât de mecanisme, cât de posibilitatea de a reproduce însăşi viaţa cu ajutorul lor. Tânăra îl înspiră, apoi îl ajută pe tatăl ei să construiască pentru rege un automaton extrem de sofisticat – o păpuşă care nu doar vorbeşte şi scrie singură, dar pare să cunoască taina care agită tot mai mult străzile Parisului, ameninţând cu o revoluţie în toată regula.
Fata mecanică îmbină intrigile de budoar, cu drama socială şi elemente de thriller – într-un roman istoric relatat din trei perspective (feminine) care împreună spun o poveste cursivă şi acaparantă.